Biserica de lemn din Colibași
Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Colibași, comuna Scoarța, județul Gorj, foto: septembrie 2009.
Biserica (nord-est)
Capitel de stâlp şi console la pridvor
Portalul exterior
Prispa
Clopotnița
Biserica de lemn din Colibași, comuna Scoarța, județul Gorj, a fost construită în 1781[1]. Are hramul „Sfântul Nicolae”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: GJ-II-m-B-09282.
Istoric și trăsături
Cea mai veche dată păstrată despre ea este 1780, când se spune că a fost construită de popa Sandu Ghiga[2]. În 1909 era menționată ca fiind în „stare rea”. Este exact anul în care a fost ridicată noua biserică parohială de zid, cu același hram. Dacă pe usciorul stâng al intrării se poate descifra văleatul „7304” (1795-1796), câteva trăsături îi pot coborî vârsta în prima parte a veacului: peretele plin între pronaos și naos, peretele vestic, cu ușciori masivi, pragul de sus fiind marcat prin crestături, zăvorul de lemn al ușii de intrare[3].
Planimetria descrie o navă dreptunghiulară (7,20 m/5,10 m[4]), altar poligonal, cu cinci laturi, cu decroș numai în registrul inferior al laturilor de nord și de sud. În structura altarului intră însă și prispa, realizată prin prelungirea temeliei și a bârnelor de sus, la intersecția acestora găsindu-se câte un stâlp sculptat[5].
Biserica se remarcă prin măiestria îmbinărilor, consolele crestate, frumusețea undrelelelor, cu profil în frânghie, fruntarele prispei bogat dantelate, stâlpii gen „pom”, cu capitelul crestat și ornat cu multe brățări[6].
Acoperirea interioară este formată dintr-o boltă în leagăn peste naos, iar la altar intersecția de bârne drepte cu fâșiile înclinate.
Lăcașul de cult și cimitirul se află deasupra văii Blahniței; peste prispă a fost adăugată ulterior o clopotniță, pe două nivele, separate prin poale de șiță[7].
Tâmpla a fost pictată în anul 1858 de Marin zugravu, cel care a pictat și biserica din Vlădoi (Novaci). Registrele tâmplei sunt: Crucea Răstignirii și moleniile, fragmente dintr-o friză de prooroci, icoane reprezentând apostoli și praznicele[8].
Ușile împărătești sunt de mici dimensiuni (0,94 m/0,58 m[9]) și reprezintă Buna Vestire. Icoanele împărătești au următoarele teme: Arhanghelii Mihail și Gavriil, Sfântul Ioan Botezătorul, ținându-și capul pe tipsie, Sfântul Nicolae; Sfinții Vasile, Grigorie și Ioan; Deisis, pe tron (cu busturile Mariei și a lui Ioan în nori); Maica Domnului cu Pruncul[10].
Bibliografie
- Studii regionale
- Cristache-Panait, Ioana (). Arhitectura de lemn din județul Gorj. București: Arc 2000. ISBN 973-99718-2-2.
- Pănoiu, Andrei (). Arhitectura bisericilor de lemn din Țara Românească. Institutul de Arhitectură „Ion Mincu” din București: manuscris.
Note
- ^ [1]
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.302
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.302
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.314
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.302
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.303
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.303
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.303
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.314
- ^ Ioana Cristache-Panait, pag.303
Vezi și
Legături externe
- CIMEC Arhivat în , la Wayback Machine. Fișă de monument
- Monumente istorice din România Fișă de monument
Imagini din exterior
-
Tablă de monument -
Pisanie -
Biserica (sud) -
Detaliu la prispă (stâlp şi stenap) -
Biserica (sud-est) -
Stâlp şi console la prispă (altar) -
Latura de sud -
Absida altarului -
Console şi prispă la altar -
-
Latura de nord -
Prispa -
Biserica (vest) -
Stâlpi şi fruntar la pridvor -
Mormântul preotului Ioan Colibășanu
