Râul Olt
Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Râul Olt | |
(latină Alutus, germană Alt, maghiară Olt) | |
— Codul râului: VIII.1 — | |
Lacul de acumulare Arpașu | |
Date geografice | |
---|---|
Bazin hidrografic | Dunării |
Zonă de izvorâre | Munții Giurgeu |
Cotă la izvor | 1.440 m.d.m. |
Emisar | Dunărea |
Cotă la vărsare | 21 m.d.m. |
Punct de vărsare | Islaz |
Date hidrologice | |
Bazin de recepție | 24.050 km² |
Lungimea cursului de apă | 614 km |
Debit mediu | 174 m³/s |
Debit maxim înregistrat | 2900 m³/s |
Date generale | |
Județe traversate | Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Vâlcea, Olt, Teleorman |
Afluenți de stânga | Fieru, Fagu Oltului, Scaunu, Covaci, Fântâna lui Gal, Sedloca, Lăcașul lui Baboș, Șoarecu, Cadu, Racu, Nicolești, Delnița, Pustnic, Fitod, Fișag, Cozmeni, Tușnad, Vârghiș, Pârâul Cetății, Comloș, Gaura Dracului, Valea cu Pruni, Valea Roșie, Podu Mare, Valea Mare, Vâlcelul Podului, Malnaș, Hereț, Borviz, Talomir, Vonț, Fotoș, Mărtănuș, Râul Negru, Valea Neagră, Bârsa, Homorod, Hotaru, Valea Seacă, Stiniș, Hotaru, Măieruș, Hotaru, Bozom, Valea Lungă, Remetea, Ormeniș, Feneș, Top, Valea Cetății, Valea Părului, Valea Mare, Bogata, Lupșa, Comana, Sărata, Veneția, Părău, Găvan, Șercaia, Urășa, Mândra, Iaz, Sebeș (Brașov), Făgărășel, Racovița, Hurez, Săvăstreni, Netot, Dridif, Breaza, Sâmbăta, Racovița, Olteț, Drăguș, Hotar, Viștea, Corbul Viștii, Corbul Ucii, Ucea, Gârlățel, Arpaș, Valea Neagră, Seaca, Cârțișoara, Opat, Scoreiu, Valea Muntelui, Porumbacu, Racovicioara, Avrig, Mârsa, Racovița, Pârâul Hotărăl, Moașa, Sebeș (Sibiu), Valea Caselor, Valea Priboiului, Valea Strâmbă, Valea Mărului, Rândibou, Valea Fratelui, Curpănu, Valea Satului, Boia, Băiașu, Lotrișor, Pârâul Odăilor, Văratica, Slâmna, Armăsarul, Alunul, Pârâul La Clopot, Pârâul Roșiei, Pârâul Mânăstirii, Bivolari, Mușețelu, Păușa, Valea Satului, Sălătrucel, Sâmnic, Aninoasa, Topolog, Teiu, Ursana, Stăneasca, Trepteanca, Geamăna, Cungra, Sterpu, Cepturaru, Surdui, Cungrea Mică, Strehareți, Șopot, Clocociov, Milcov, Cinculeasa, Oboga, Dârjov, Iminog |
Afluenți de dreapta | Râul Sărăturii, Șandru, Sipoș, Lunca Mare, Lunca, Rața, Madicea, Mădăraș, Șugău, Var, Hidegviz, Segheș, Știuca, Beta, Căpâlnaș, Techera, Valea Mare, Budeș, Sântimbru, Minei, Pârâul Merilor, Sugasău, Chereș, Pârâul Mare, Mitaci, Pârâul Minerului, Pârâul Corbului, Frasinu, Pârâul Șoimului, Pârâul Calului, Recoltiaș, Murgul Mic, Murgul Mare, Gohan, Somoș, Pârâul Morii, Turda, Zălan, Dogoș, Telec, Calnic, Valea Crișului, Valea Seacă, Arcuș, Porumbele, Debren, Semeria, Gereb, Pârâul Frumos, Ilieni, Valea Baciului, Izvorul Mic, Pârâul Ciorii, Pârâul Olarului, Araci, Pârâul Satului, Iarăș, Corlat, Surduc, Somoș, Belinul Mic, Belinul Mare, Pârâul Adânc, Valea Scurtă, Aita, Groapa Mare, Mateiașul, Pârâul Satului, Pârâul Cărbunarilor, Pârâul Adânc, Pârâul cu Salcâmi, Pârâul Scurt, Chepeț (Căpeni), Baraolt, Cormoș, Carhaga, Pârâul Sărat, Podu Mare, Homorod, Dăișoara, Crăița, Ticuș, Felmer, Cincu, Galați, Poenița, Pârâul Nou, Valea Fermelor, Bradu, Cibin, Pleașa, Megieșul, Lotrioara, Râul Vadului, Valea Scaunelor, Stupina, Valea Largă, Valea lui Vlad, Uria, Robești, Sărăcinești, Săliște, Cârciuma, Călinești, Betel, Lotru, Șipote, Lotrișorul, Puturoasa, Râul Poștei, Căciulata, Mituțu, Căldările, Pârâul lui Chirică, Muereasca, Olănești, Pârâul Ruzii, Focșa, Govora, Bistrița, Luncavăț, Miclișoaia, Nisipoasa, Prundeni, Pesceana, Canalul Oporelu, Beica, Olteț, Teslui, Gologan, Vlădila, Suhatul, Crușov |
Principalele localități traversate | Orașe — comune și sate — Bălan, Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Făgăraș, Călinești, Drăgănești, Proieni, Corbu, Golotreni, Brezoi, Văratica, Păușa, Căciulata, Călimănești, Jiblea Veche, Dăești, Bujoreni, Râmnicu Vâlcea, Budești, Băbeni, Ionești, Galicea, Olanu, Orlești, Drăgoești, Prundeni, Vulturești, Drăgășani, Verguleasa, Grădinari, Teslui, Strejești, Curtișoara, Pleșoiu, Găneasa, Slatina, Slătioara, Piatra-Olt, Milcov, Osica de Sus, Osica de Jos, Mărunței, Fărcașele, Drăgănești-Olt, Stoenești, Gostavățu, Băbiciu, Scărișoara, Rusănești, Cilieni, Tia Mare, Izbiceni, Giuvărăști, Islaz |
Baraje | Făgăraș, Voila, Viștea, Arpașu, Scoreiu, Avrig, Robesti, Olteț, Cornetu, Gura Lotrului, Turnu, Călimănești, Dăești, Râmnicu Vâlcea, Râureni, Govora, Băbeni, Ionești, Zăvideni, Drăgășani, Strejești, Arcești, Slatina, Ipotești, Drăgănești, Frunzaru, Rusănești, Izbiceni, Islaz |
Porturi | Până în 1989 începuse amenajarea pentru navigație a râului Olt până la Slatina; planul prevedea ecluze la cele 5 baraje, lucrări de dragare și porturi la Drăgănești și Slatina; în momentul de față lucrările sunt sistate. |
Poduri | * Podul de la Islaz, * Podurile de la Stoenești (DN și cf), * Podul CF dintre Slatina și Piatra-Olt, * Podul de la Slatina, * Podul de la Drăgășani, * Podul de la Tătărani, * Podul Râmnicu Vâlcea - Goranu, * Podul cf de la Râmnicu Vâlcea (nefolosit), * Podul cf de la Dăești, * Podul de la Călimănești - insula Ostrov, * Podul Căciulata - Păușa, * Viaductele Cârligul Mare și Cârligul Mic din defileul de la Cozia, * Podul de pe traseul apeductului Brădișor, * Podul CF de la Brezoi, * Cele doua poduri de cale ferată în curbă de la Proieni (unice), * Podul ce leagă Perișaniul de DN7, * Podul rutier de la Câineni, * Podul de la Turnu (fosta graniță dintre România și Austro-Ungaria) este unic prin construcție; jumătate de piatră (partea românească) și jumătate de oțel (partea austriacă), * Dincolo de Carpați Oltul se îngusteaza suficient pentru a permite construirea mai multor poduri evident mai mici ca lungime. * Oltul poate fi traversat rutier și pe oricare din cele 32 de baraje. |
Progresie spre ultimul emisar — Râul Olt → Dunăre → Marea Neagră | |
Modifică date / text |
Oltul este unul din cele mai importante râuri din România. Acesta izvorăște din Carpații Orientali, mai precis din Munții Giurgeu, de acolo de unde aceștia intră în contact cu Munții Hășmaș prin Trecătoarea Oltului. Râul Olt curge prin județele Harghita, Covasna, Brașov, Sibiu, Vâlcea, Olt și Teleorman.
Principalele orașe prin care trece sunt: Miercurea Ciuc, Sfântu Gheorghe, Făgăraș, Râmnicu Vâlcea și Slatina. Oltul se varsă în Dunăre lângă Turnu Măgurele, la Islaz.
Parcurge un traseu complex: Depresiunea Ciucului, Depresiunea Brașovului, Depresiunea Făgărașului, Defileul Turnu Roșu-Cozia, Subcarpații și Podișul Getic, Câmpia Română. Pe Olt există aproape 30 de lacuri de acumulare.
Are o lungime de 615 km.[1]
În zona Defileului Turnu Roșu, are loc fenomenul de captare: Oltul muntean, având un bazin mai coborât, ajunge, prin eroziune regresivă, să atragă apele Oltului transilvănean, mărindu-și astfel bazinul și debitul.
Etimologie
În Geografia lui Ptolemeu, numele antic al Oltului este Ἀλούτας ποταμός.[2][3]
Imagini
Harta senzitivă a bazinului hidrografic al Defileului Oltului
Note
- ^ Legenda râului Olt – între mit, istorie și realitate, Adevărul, 13 aprilie 2013
- ^ În română, „râul Aloutas”.
- ^ Bogdan Petriceicu Hasdeu (1894). Basarabii cine? – de unde? – de când?. Stabilimentul grafic I. V. SOCEU. p. 13.
Vezi și
Legături externe
Materiale media legate de Olt la Wikimedia Commons
- Administrația Națională "Apele Române"
- Legenda râului Olt – între mit, istorie și realitate, 13 aprilie 2013, Mugurel Manea, Adevărul
- Povestea Oltului, râul despre care se spune că s-a născut din lacrimile unei împărătese, 13 aprilie 2013, Ramona Găină, Adevărul
|