Nicolae Petala
Nicolae Petala | |
Generalul Nicolae Petala | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 29 august 1869 Vaslui, Vaslui, România |
Decedat | 1947 (78 de ani) București, România |
Frați și surori | General Constantin Petala |
Căsătorit cu | Rosetta, născută Pilat (1876-1921)[1]:p. 217 |
Copii | Elena-Alice, Vintilă Petala[2]:p. 251 |
Cetățenie | România |
Ocupație | ofițer |
Limbi vorbite | limba română |
Activitate | |
Comandant al Armatei 1 | |
În funcție | |
13 octombrie 1916 - 21 octombrie 1916 | |
Monarh | Ferdinand I al României |
Prim-ministru | Ion I. C. Brătianu |
Comandant al Corpului 6 Armată, Cluj | |
În funcție | |
24 martie 1921 - 1 aprilie 1924 | |
Monarh | Ferdinand I al României |
Studii | Școala de Ofițeri de Artilerie și Geniu, din București (1887 - 1889) Școala Specială de Artilerie și Geniu (1889-1890) Școala de Război, din Torino (1892 - 1894)[2]:p. 251 |
Activitate | |
A luptat pentru | Armata Română |
Ramura | Artilerie |
Gradul | Sublocotenent (1889) Locotenent (1892) Căpitan (1897) Maior (1906) Locotenent-colonel (1910) Colonel (1913) General de brigadă (1916) General de divizie (1918)[3] |
Bătălii / Războaie | Al Doilea Război Balcanic (1913) Primul război mondial (1916-1918) |
Decorații și distincții | |
Modifică date / text |
Nicolae Petala - pronunțat [petalá], din greacă , Petalas - „Fierar, Faur” - (n. 29 august 1869, Vaslui - d. 1947, București) a fost unul dintre generalii Armatei României din Primul Război Mondial.
A îndeplinit funcții de comandant de armată, corp de armată și divizie în campaniile anilor 1916, 1917 și 1918.[4]
Cariera militară
După absolvirea școlii militare de ofițeri cu gradul de sublocotenent, Nicolae Petala a ocupat diferite poziții în cadrul unităților de artilerie sau în eșaloanele superioare ale armatei, cele mai importante fiind cele de comandant al Regimentului 40 Infanterie (1911-1912), șef de stat major al Corpurilor 2 și 3 Armată (1913-1915) și comandant al Brigăzii 15 Infanterie (1915-1916).[5][6][7][8]
În perioada Primului Război Mondial, a îndeplinit, succesiv, funcțiile de: comandant al Brigăzii 15 Infanterie (în perioada 14/27 august - 25 august/7 septembrie 1916); comandant al Diviziei 22 Infanterie (în perioada 25 august/7 septembrie - 30 august/12 septembrie 1916); comandant al Diviziei 9 Infanterie (în perioada 30 august/12 septembrie - 30 septembrie/12 octombrie 1916); comandant al Corpului I Armată (în perioada 30 septembrie/12 octombrie - 12/25 octombrie 1916); comandant al Armatei 1 (în perioada 12/25 octombrie 1916 - 21 octombrie/3 noiembrie 1916); comandant al Corpului I Armată (în perioada 21 octombrie/3 noiembrie 1916 - 21 mai/3 iunie 1918); comandant al Corpului IV Armată (în perioada 21 mai/3 iunie 1918 -12 iulie 1919).[4]
După război a mai comandat Comandamentul Trupelor de Vest de la Cluj (în perioada 1 iulie - 30 septembrie 1920) și Corpul 6 Armată de la Cluj (în perioada 24 martie 1921 – 1 aprilie 1924). În 1925 a fost numit Inspector General al Armatei și al Învățământului Militar. Între 1921-1928 a fost director al ziarului Cultura Poporului. A fost senator de drept.[2]:p. 251
Lucrări
- Dușmanii armatei, studiu militaro social de Locotenentul N. Petala. București (Tip. Curții Regale, F. Göbl Fii), 1895. (23,5 x 16). 37 p.
- Păreri asupra reorganizării infanteriei, de Maior N. Petala. București (Inst. de Arte Grafice Carol Göbl, S-sor I. St. Rasidescu), 1908.[9]
Decorații
- Ordinul „Steaua României”, în grad de ofițer (1912)
- Ordinul „Coroana României”, în grad de comandor (1909)
- Medalia „Avântul Țării” cu distincția „Campania din 1913” (1913)
- Crucea „Meritul Sanitar” (1913)<[3]:p. 432
Note
- ^ a b Gheorghe Bezviconi, Necropola capitalei, Institutul de Istorie „Nicolae Iorga”, București, 1968
- ^ a b c Adrian Stroea, Marin Ghinoiu, Din elita artileriei, Editura Centrului Tehnic-Editorial al Armatei București, 2012
- ^ a b Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1916, Tipografia „Universala” Iancu Ionescu, București, 1916
- ^ a b Alexandru Ioanițiu (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918, vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929
- ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1905, Lito-Tipografia L. Motzătzeanu, București, 1905
- ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1910, Tipografia Albert Baer, București, 1910
- ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1914, Tipografia F. Gobl și Fiii, București, 1914
- ^ Ministerul de Răsboiu, Anuarul Armatei Române pe anul 1915, Tipografia și Stabilimentul de Arte Grafice George Ionescu, București, 1915
- ^ Biblioteca Academiei Române, Bibliografia românească modernă. Autori - Litera P, accesat la 20 decembrie 2015
Bibliografie
- Kirițescu, Constantin, Istoria războiului pentru întregirea României, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1989.
- Ioanițiu Alexandru (Lt.-Colonel), Războiul României: 1916-1918, vol 1, Tipografia Geniului, București, 1929.
- ***, România în războiul mondial 1916-1919, Documente, Anexe, Volumul 1, Monitorul Oficial și Imprimeriile Statului, București, 1934.
- ***, Marele Cartier General al Armatei României. Documente 1916 – 1920, Editura Machiavelli, București, 1996.
- ***, Istoria militară a poporului român, vol. V, Editura Militară, București, 1989.
- ***, România în anii primului Război Mondial, Editura Militară, București, 1987.
- ***, România în primul război mondial, Editura Militară, 1979,
Vezi și
- Participarea României la Primul Război Mondial
- Ordinea de bătaie a Armatei României (1916)
- Ordinea de bătaie a Armatei României (1917)
- Ordinea de bătaie a Armatei României (1918)
- Comandanți de mari unități ale Armatei României
Legături externe
- Ion Părean, Trei sferturi de veac de la dezvelirea monumentului ofiterilor jertfiti pentru intregirea neamului
|
|
|