Mină (unitate de măsură)

O mină (în greaca veche μνᾶ / mna, iar în latină mina) era o unitate de masă în Grecia antică și în Roma Antică, a cărei valoare varia între regiuni. La Atena, ea echivala cu 606 grame. Era și o unitate monetară de calcul, care valora 100 de drahme, adică 432 de grame de argint.

Măsură

În Noul Testament, 1 mină = a 60-a parte dintr-un talant, cam 558-610 grame.^[1]
Mina de Reims valora 1/2 setier sau 2 „quartels”.^[2]
Mina de Orléans cântărește 50 livre franceze. 12 mine fac un muid, care cântărește 600 de livre franceze.^[3]

Mina în sistemul monetar antic grec

1 talant = 60 de mine
1 mină = 100 de drahme
1 stater = 2 drahme
1 drahmă = 6 oboli
1 obol = 8 chalkus
1 chalkus = 1/8 de obol

Referințe literare antice

Sofistul Evenos din Paros și-a plătit cursurile cu 5 mine.^[4]
Platon, în Legile sale, pedepsește non asistența în caz de pericol cu o amendă mergând de la 20 de drahme până la 1 mină.^[5]
Teofrast, în Caracterele, arată un om hrăpăreț coborând la patru drahme o datorie de 30 de mine.^[6]
În Noul Testament (L 19,13): „[Un om de viță...] Chemă dar zece servitori de-ai lui, le dădu zece mine și le zise: «Negustoriți până mă reîntorc.»”^[7]

Galerie de imagini

Mină din Atena.
Mină din Chios.
Mina lui Antiochus IV Epifanie.
Mina lui Antiochus.

Note

^ Noul Testament, traducere de Emil Pascal, p.826.
^ Cartulaire de Signy, 1172, Arch. dépar. Ardennes, H203, f° 39-40.
^ Dictionnaire universel de commerce, tome 3. par Jacques Savary Des Bruslons.(1748)
^ Apologia lui Socrate, 20b.
^ Legile, Cartea IX (880d)
^ Caracterele XXX: Hrăpărețul (în greaca veche: αισχροκερδειας)
^ Noul Testament, traducere de Emil Pascal, p. 310. (Luca 19,13).

Bibliografie

Noul Testament, tradus și adnotat de Pr. Dr. Emil Pascal, A patra ediție, neschimbată, de la 17.000 la 117.000 de exemplare, Éditions du Dialogue, Société d'Éditions internationales, Paris 1992. ISBN 2-85316-007-6