Mihnea cel Rău (n. 1462, Țara Românească – d. , Sibiu, Voievodatul Transilvaniei) a fost domnul al Țării Românești între 1508 și 1509, fiu al lui Vlad Țepeș. S-a aflat în conflict permanent cu boierii și a fost expulzat de pe tron cu ajutorul sultanului. S-a refugiat în Transilvania, unde a fost ucis un an mai târziu pe treptele Bisericii Catolice din Sibiu.[3]
Porecla „cel Rău”
Mihnea a fost botezat „Cel Rău” de către rivalii săi, familia Craioveștilor. Unul din dușmanii cei mai aprigi ai lui Mihnea a fost călugărul Gavriil Protul, abate și cronicar grec al vremii. El a descris acțiunile lui Mihnea după cum urmează:
„Apucând domnia, îndată se dezbrăcă lupul de pielea oii și își astupă urechile ca aspida și ca vasiliscul, iar arcul și-l încordă și găti săgeți de săgeta, și sabia și-o fulgera, și mâna și-o întărea spre răni, și prinse pre toți boierii cei mari și aleși, muncindu-i cu multe munci cumplite și le lua toată avuția, și se culca cu jupânesele lor și cu fetele lor înaintea ochilor lor. Unora le-a tăiat nasurile și buzele, pre alții i-a spânzurat și pre alții i-a înecat; iar el se îmbogățea și creștea ca chedrul până la cer și-și împlinea toată voia sa...”
^ http://genealogy.euweb.cz/balkan/basarab.html#MRLipsește sau este vid: |title= (ajutor)
^De ce au fost botezați „cei răi“ domnitorii Alexandru al III-lea și Mihnea Vodă. Istoric: Decapitau boieri, dar nu întotdeauna justificat, 4 iulie 2015, Iulian Bunila, Adevărul, accesat la 5 septembrie 2016
Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu, Istoria Românilor, volumul II (1352-1606), paginile 223–225. Editura Științifică și Enciclopedică, București (1976).
Legături externe
(redactor șef) Corneliu Diaconovich: Enciclopedia română I-III., W. Kraft, București, 1898–1904
Rezachevici, Constantin: Cronologia a domnilor din Țara Românească și Moldova a. 1324 – 1881, Editura Enciclopedică, București, 2001 [1]
Vasile Mărculeț – Alexandru V. Ștefănescu – Stănel Ion – Gherghina Boda – George Marcu – Mihai Chiriac – Elena Gabriela Maximciuc – Ioan Mărculeț – Stan Stoica: Dicționarul domnilor Țării Românești și ai Moldovei, Editura Meronia, București, 2009 [2]
Radu Lungu: Domnitori si Principi ai Tărilor Române, Editura Paideia, București, 2010 [3]
Viața și traiul sfințeniei sale Părintelui Nostru Nifon, Patriarhul Țarigradului, carele a strălucit între multe patimi și ispite în Țarigrad și în Țara Muntenească, scrisă de kir Gavriil Protul, adică mai marele Sfetagorei (Sfântului Munte)