Lista obiectelor artificiale care au părăsit sistemul solar
Mai jos este o listă de obiecte artificiale care au părăsit Sistemul Solar. Toate aceste obiecte sunt sonde spatiale lansate de NASA.
Sonde de explorare planetară
- Pioneer 10 – Lansată în 1972, a zburat pe lângă Jupiter în 1973. Contactul a fost pierdut în ianuarie 2003 iar nava se îndreaptă în direcția Aldebaran (aflat la 65 de ani lumină depărtare) în constelația Taurul.
- Pioneer 11 – Lansată în 1973, a zburat pe lângă Jupiter în 1974 și Saturn în 1979. Contactul a fost pierdut în noiembrie 1995. Nava se îndreaptă spre constelația Vulturul, la nord-vest de constelația Săgetătorul. Cu excepția unui incident, Pioneer 11 va trece în apropierea uneia dintre stelele din constelație în aproximativ 4 milioane de ani.[1]
- Voyager 2 – Lansată în august 1977, a zburat pe lângă Jupiter în 1979, Saturn în 1981, Uranus în 1986 și Neptun în 1989. Nava a părăsit heliosfera și a intrat în spațiul interstelar la 5 noiembrie 2018.[2] Voyager 2 este încă activă. Nu se îndreaptă spre nici o stea anume, deși în aproximativ 40.000 de ani ar trebui să treacă la 1,7 ani-lumină de steaua Ross 248.[3] Dacă nu este deranjată timp de 296.000 de ani, ar trebui să treacă pe lângă steaua Sirius la o distanță de 4,3 ani-lumină.
- Voyager 1 – Lansată în septembrie 1977, a zburat pe lângă Jupiter în 1979 și Saturn în 1980, făcând o abordare specială de apropiere de satelitul lui Saturn, Titan. Nava a trecut de heliopauză la 25 august 2012 și a intrat în spațiul interstelar.[4] Voyager 1 este încă activă. Se îndreaptă spre o întâlnire cu steaua AC +79 3888, care se află la 17,6 ani-lumină de Pământ, în aproximativ 40.000 de ani.[5]
- New Horizons – Lansată în 2006, a zburat pe lângă Jupiter în 2007 și Pluto la 14 iulie 2015. A zburat pe lângă obiectul 486958 Arrokoth din centura Kuiper la 1 ianuarie 2019, ca parte a Kuiper Belt Extended Mission (KEM).[6] New Horizons este încă activă.
Distanța și viteza față de Soare
Tabelul de mai jos este aranjat pornind de la cea mai îndepărtată sondă de Soare. Pentru comparație, distanța medie a lui Pluto (axa semi-majoră) este de aproximativ 40 AU.
Nume | Lansare | Distanța (AU) în 2022 | Viteza (km/s) |
---|---|---|---|
Voyager 1 | 1977 | 158.62 | 16,9 |
Pioneer 10 | 1972 | 132.54 | 11,9 |
Voyager 2 | 1977 | 132.19 | 15,3 |
Pioneer 11 | 1973 | 109.19 | 11,2 |
New Horizons | 2006 | 58.95 | 13,8 |
Sursa: Heavens Above[7] și JPL[8]
Viteza de evadare solară este o funcție a distanței (r) de la centrul Soarelui, dată de:
unde produsul G Msun este parametrul gravitațional heliocentric. Viteza inițială necesară pentru a scăpa de Soare de la suprafața sa este de 618 km/s,[9] și coboară până la 42,1 km/s la distanța Pământului de Soare (1 AU) și 4,21 km/s la o distanță de 100 AU.[10][11]
- Fotografie a Voyager 1 / Voyager 2
- Concepție artistică a Pioneer 10 / Pioneer 11
- Concepție artistică a Pioneer 10 în apropiere de Jupiter
- Concepție artistică a New Horizons apropiindu-se de Pluto.
- Concepție artistică a New Horizons în apropiere de Pluto.
Note
- ^ „The Pioneer Missions”. NASA. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Gill, Victoria (). „Nasa's Voyager 2 probe 'leaves the Solar System'”. BBC News. Accesat în .
- ^ „Voyager – Mission – Interstellar Mission”. NASA. . Accesat în .
- ^ Harwood, William (). „Voyager 1 finally crosses into interstellar space”. CBS News.
- ^ Wall, Mike (). „Interstellar Traveler: NASA's Voyager 1 Probe On 40,000-Year Trek to Distant Star”. Accesat în .
- ^ Brown, Dwayne (). „New Horizons Receives Mission Extension to Kuiper Belt, Dawn to Remain at Ceres” (Press release). Washington, DC. NASA. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Spacecraft escaping the Solar System, 2018
- ^ „Voyager – Mission Status”. Jet Propulsion Laboratory. NASA. Accesat în .
- ^ „What is escape velocity?”. www.qrg.northwestern.edu. Accesat în .
- ^ „WolframAlpha: solar escape velocity at 100 AU”.
- ^ „WikiHow: How to Calculate Escape Velocity”. Accesat în .
Legături externe
- Spacecraft escaping the Solar System in heavens-above.com
- NASA = Explaining planetary gravity assists
|