Euroregiunea DKMT
Euroregiunea DKMT (română Dunăre-Criș-Mureș-Tisa, maghiară Duna-Körös-Maros-Tisza, sârbă: Dunav-Kriš-Moriš-Tisa sau Дунав-Криш-Мориш-Тиса) este o regiune europeană de colaborare transfrontalieră, înființată în 1997, între România, Ungaria și Serbia.
Cel mai mare oraș și important este municipiul Timișoara, capitala regiunii de dezvoltare Vest.
Timișoara a fost în anul 2016 primul oraș Capitală a Tineretului din România [1]; în anul 2023 a fost Capitală Europeană a Culturii, alături de orașele Eleusina și Veszprém [2]; iar pentru anul 2028 candidează la titlul de Regiune Gastronomică Europeană din partea României.[3]
La o distanță de 34, respectiv 25 de km de Timișoara se află stațiunile turistice Buziaș și Băile Călacea, menționate încă de pe vremea romanilor pentru proprietățile curative ale apelor termo-minerale din zonă [4][5], iar regiunile viticole Recaș și Silagiu sunt recunoscute pe plan intern și internațional pentru vinurile produse aici.[6][7]
Administrație
- județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara, Timiș din România;
- județele Bács-Kiskun, Bichiș (în maghiară Békés), Ciongrad (în maghiară Csongrád), Jász-Nagykun-Szolnok din Ungaria;
- provincia autonomă Voivodina din Serbia.
Metropola Timișoara – Arad
Vezi și: Regiunea de dezvoltare Vest.
În data de 2 August 2016 s-a semnat actul oficial de înființare al metropolei Timișoara–Arad, parte a strategiei integrate de dezvoltare durabilă Timișoara Vision 2030, elaborată de Banca Mondială, Eurostat, și de Agenția de Dezvoltare Regională Vest din România.[8]
Proiectul a implicat unirea celor două zone metropolitane într-o unitate administrativ-teritorială unitară, cu rol de hub de transport, investițional, cultural, turistic, medical și educațional în euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa.[9]
Populația aglomerării urbane are 805.000 de locuitori, și este cel mai dezvoltat pol socio-economic al Europei pe axa București–Budapesta–Belgrad.[10]
Alianța Vestului
Pe data de 8 Decembrie 2018, la Timișoara, s-a semnat documentul oficial de înființare al Alianței Vestului (AVE), în parteneriat cu municipiile Arad, Oradea și Cluj-Napoca, prima asociere intercomunitară de acest tip din România.[11]
Alianța Vestului (AVE) are ca scop principal accelerarea dezvoltării economice și sociale a orașelor membre (Timișoara, Cluj-Napoca, Arad și Oradea) și a zonei de Vest prin colaborare regională, dezvoltarea infrastructurii, absorbția de fonduri europene, atragerea investițiilor private și îmbunătățirea calității vieții.[12]
Demografia
| Țara | Unitatea administrativă | Populația | Suprafața | Orașe importante | Populația |
|---|---|---|---|---|---|
| România[13] | județul Timiș | 744,373 | 8.697 | Timișoara | 331,927 |
| Lugoj | 47,445 | ||||
| județul Hunedoara | 467,675 | 7.063 | Deva | 70,090 | |
| Hunedoara | 73,799 | ||||
| Petroșani | 42,905 | ||||
| județul Arad | 473,231 | 7.754 | Arad | 178,462 | |
| județul Caraș-Severin | 326,609 | 8.514 | Reșița | 87,864 | |
| Caransebeș | 30,824 | ||||
| Total România | 2.011.888 | 32.028 | |||
| Serbia | regiunea autonomă Voivodina | 2.014.000 | 21.506 | Novi Sad | 252.459 |
| Subotica | 99.500 | ||||
| Becicherecu Mare | 79.500 | ||||
| Panciova | 76.400 | ||||
| Sombor | 51.100 | ||||
| Total Serbia | 2.014.000 | 21.506 | |||
| Ungaria | Județul Bács-Kiskun | 547.000 | 8.445 | Kecskemét | 109.300 |
| Baja | 37.700 | ||||
| Kiskunfélegyháza | 31.400 | ||||
| Kiskunhalas | 29.500 | ||||
| Județul Ciongrad | 427.000 | 4.263 | Seghedin | 173.200 | |
| Hódmezővásárhely | 49.200 | ||||
| Szentes | 30.300 | ||||
| Macău | 25.600 | ||||
| Județul Jász-Nagykun-Szolnok | 411.000 | 5.582 | Solnoca | 81.500 | |
| Jászberény | 28.300 | ||||
| Județul Bichiș | 392.000 | 5.632 | Bichișciaba | 67.400 | |
| Jula | 33.000 | ||||
| Total Ungaria | 1.777.000 | 23.922 | |||
| Total DKMT | ~6.000.000 | 77.456 |
Imagini
-
-
Novi Sad (Petrovaradin) -
-
-
-
-
-
Note
- ^ „Capitala Tineretului din Romania”. capitalatineretului.ro. Accesat în .
- ^ en „The European Capital of Culture 2021 in Romania: The Selection Panel's Final Report” (PDF). Comisia Europeană. București. octombrie 2016.
- ^ „Județul Timiș va fi regiune gastronomică europeană - Consiliul Județean Timiș”. . Accesat în .
- ^ „Descoperă Timișul - Consiliul Județean Timiș”. . Accesat în .
- ^ „Turism - Consiliul Județean Timiș”. . Accesat în .
- ^ „Cramele Recaș renumite pentru turismul viticol”. Your Site NAME Goes HERE. Accesat în .
- ^ „Recaș”. citywine.be. Accesat în .
- ^ http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html. „Strategia Timisoara Vision 2030”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Arhiva (). „Timișoara și Arad se unesc ca să constituie prima METROPOLĂ din România” (în Romanian). Evenimentul Zilei. Accesat în . Mentenanță CS1: Limbă nerecunoscută (link)
- ^ Adriana, Mîț. „Conurbatia Timisoara-Arad ia nastere”.
- ^ „Facebook”. www.facebook.com. Accesat în .
- ^ „"Alianța Vestului", fondată de Timişoara, Arad, Oradea şi Cluj-Napoca”. romania-actualitati.ro. Accesat în .
- ^ „http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/field/publicatii/populatia_romaniei_dupa_domiciliu_la_1_iul_2016_0.pdf” (PDF). Legătură externa în
|title=(ajutor)
Legături externe
 | Portal Banat |
- ro hu sr en Situl oficial al regiunii
- ro Sit românesc dedicat regiunii Arhivat în , la Wayback Machine.
| |||||||||||
